Peştele şi fructele de mare sunt cheia unei alimentaţii sǎnǎtoase, spune cel mai mare bucǎtar al Greciei, Kostas Vassalos

Pe Kostas Vassalos, bucǎtar aflat într-un “Top 5” al chefilor Eladei, l-am cunoscut anul trecut, la Indagra, acolo unde seducea audienţa printr-un show culinar excepţional, la standul exportatorilor de peşte de acvaculturǎ din Grecia. Când am aflat Vassalos se întoarce în România, ne-am dat seama cǎ nu putem rata o nouǎ întâlnire cu el, un nou interviu… Nǎscut pe insula Sifnos, în Arhipelagul Cicladelor, Kostas Vassalos are toate datele unui “grec clasic”, dragostea de oameni – philoxenia – şi dragostea de înţelepciune – filosofia – nefiindu-i strǎine.

Bine aţi revenit în România, Chef Vassalos. Cu ce gânduri?

Sunt bucuros cǎ mǎ aflu din nou în ţara dvs. primitoare, în mijlocul unui popor pe care îl consider frate al grecilor, acum, când trecem prin aceastǎ crizǎ. Înţelegem foarte bine care sunt popoarele care ne iubesc, se gândesc la noi şi îşi fac griji pentru noi. Am venit şi anul acesta, ca reprezentant al bucǎtǎriei greceşti, vǎ prezint cu dragoste produsele noastre de acvaculturǎ, peştele crescut cu grijǎ în acvacultura greceascǎ. În aceastǎ perioadǎ grea, din punct de vedere economic, grecii şi-au schimbat obiceiurile culinare şi au început sǎ se îndrepte cǎtre aceste noi produse. Noi, în calitate de greci, suntem consideraţi inteligenţi şi cu siguranţǎ vom depǎşi difficultǎţile de acum, privim cu speranţǎ spre viitor. Continue reading

Aurel Miheleş: “Urmaşul lui Aristofan e Caragiale”

De vorbă cu regizorul Aurel Miheleş despre cuplul de aur al cinematografiei anilor ’50 – Grigore Vasiliu-Birlic şi Alexandru Giugaru – şi despre cum s-a făcut film în România, sub comunism

Fiul unui miner de la Roşia Montană, regizorul Aurel Miheleş (n. 1925) a intrat în istoria cinematografiei româneşti cu “trilogia Caragiale” – “Două lozuri” (1957), “D-ale Carnavalului” (1958) şi “Telegrame” (1959) -, realizată alături de prietenul său de o viaţă, Gheorghe Nagy. Colaborarea, pentru aceste filme, cu Grigore Vasiliu-Birlic şi Alexandru Giugaru avea să-i aducă, în 1960, o nominalizare la Marele Premiu Palme D’Or de la Cannes, în 1960. Povestea vieţii lui Aurel Miheleş este una captivantă, demnă de… o montare cinematografică. Astăzi, octogenarul regizor român trăieşte “supendat” între Bucureşti şi Hollywood. În camera sa din Statele Unite – decorată cu afişele filmelor sale şi cu portretele actorilor care i-au fost alături în lunga lui “epopee” de artist – pritoceşte scenarii de film. Filme pe care, ştie, nu le va mai face niciodată, dar care există, in nuce, în sufletul şi în mintea sa… Într-o toamnă arămie, într-un cartier din Bucureşti presărat cu amintiri (dulci-amare), am avut privilegiul de a-l avea ca… distins şi destins interlocutor. Continue reading

La 85 de ani, Radio România – un performer în industria media

interviu cu dl. Ovidiu Miculescu, preşedinte-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune

De 85 de ani… Radio România vorbeşte serios. Una dintre cele mai vechi instituţii de profil din Europa, înfiinţată la 1 noiembrie 1928 de profesorul Dragomir Hurmuzescu, Radioul public românesc este parte din istoria audiovizualului din ţara noastră, parte din istoria ţării. La Radio România s-au auzit cele mai puternice voci ale secolului XX şi ale noului mileniu, cele mai importante evenimente au fost consemnate, comentate, trimise în eter. Din iulie 2012, odată cu venirea dlui Ovidiu Miculescu la conducerea Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR), a început o puternică şi constantă modernizare şi adaptare a posturilor SRR la standardele industriei media a secolului XXI. Despre ce înseamnă Radio România la 85 de ani şi, mai ales, despre ce promite Radioul public pentru următorii ani, aflăm mai multe dintr-un interviu realizat la ceas aniversar cu dl. Ovidiu Miculescu, preşedinte-director general al SRR. Continue reading

Genialii haosului

Prof. dr. Florin Colceag, “antrenorul de genii”

Într-o casă din Mogoşoaia, locuieşte prof. dr. Florin Colceag, considerat unul dintre părinţii spirituali ai multor copii supradotaţi din ţară. Doctor în economie, autor al unor teorii pe complexitate, specialist în modelare matematică, membru al Clubului de la Roma alături de cei mai mulţi laureaţi Nobel şi preşedinte al Institutului Român pentru Studii şi Cercetări Avansate Gifted Education, matematicianul Florin Colceag e, la origine, ţăran. Un ţăran care, azi, sapă, prăşeşte, cultivă şi seamănă cu instrumente ştiinţifice; e psihopedagog şi în psihopedagogie acţionează matematic, modelează în permanenţă caracteristicile pentru a fi utilizate de alţii. E şi „culegător” de genii… Continue reading

Ivan Patzaichin: “Campionul cu pagaia ruptă”


Campion național, european, mondial și olimpic, Ivan Patzaichin a gustat din toate cupele victoriei. Născut la Mila 23, la 28 noiembrie (zi în care se serba hramul bisericii din sat – Sf. Iona Gură de Aur, pe stil vechi), avea să primească numele de Ivan. În urmă cu 63 de ani, în inima Deltei, începea lungul său drum, cu pagaia în mână, pe fluviul vieții. Ar fi putut să rămână acolo, în satul lui, pescar-fruntaș. Dar a vrut mai mult pentru el, când a ales sportul de performanță. A vrut mai mult pentru țară, când și-a spus, înainte de fiecare competiție: „totul sau nimic”. A vrut mai mult pentru oamenii din satul lui, pentru oamenii Deltei, atunci când a ales să revină între ei, cu proiecte îndrăznețe, care să le schimbe prezentul, viitorul… Aflați mai multe dintr-un lung interviu despre sport, familie, turism, gastronomie și idealuri, despre cele mai recente provocări ale mereu neobositului performer Ivan Patzaichin. Continue reading

Prinţesa Caroline Murat, pianista, urmaşa lui Napoleon Bonaparte:

Pianista Caroline Haffner, care de mai bine de patru decenii domina scena muzicala a lumii, nu este alta decat… Printesa Caroline Murat. Poarta numele strabunicii ei, regina Neapolelui, sotia regelui Joachim Murat si sora Imparatului Napoleon Bonaparte. Pe linie materna, Printesa Caroline se trage din familie de asemenea celebra, originara din Salzburg. Sigmund Haffner a fost Mecena tanarului Wolfgang Amadeus Mozart, acesta din urma dedicandu-i, de altfel, doua piese: Serenada Haffner si Simfonia No. 35 Haffner. Cu asemenea stramosi, nu-i de mirare ca si Caroline a ales drumul artelor. Am cunoscut-o pe Caroline Murat la Venetia, in Palazzo Benzon, unde locuieste o buna parte din an (cu exceptia perioadelor in care evolueaza in concerte sau se ocupa de cele cateva programe muzicale pe care le conduce, in mai multe tari de pe mapamond). Surprinzator – sau nu? – la Venetia locuieste in apartamentul in care au trait candva frumoasa lor poveste de dragoste… Vasile Alecsandri si Elena Negri. Acolo, in acel apartament, am realizat si noi acest interviu. Continue reading

Radu Campeanu: “Am fost lideri in Balcani zeci de ani acum nici macar atat nu suntem”

Radu Campeanu s-a nascut la 22 februarie 1922 la Bucuresti. Inaintea celui de-Al Doilea Razboi Mondial a fost lider al tineretului liberal. A urmat studii juridice si economice la Universitatea Bucuresti. A participat la manifestatiile anti-comuniste din februarie 1945, a fost arestat in 1947 si inchis in temnitele comuniste pana in 1956. Dupa emigrare, in 1973, a devenit activ in randurile exilului romanesc din Franta. A candidat la alegerile prezidentiale din mai 1990, situandu-se al doilea, dupa Ion Iliescu.

Domnule Radu Campeanu, am citit foarte multe lucruri despre dumneavoastra. Foarte putine insa vorbesc despre inceputurile dumneavoastra, despre copilaria dumneavoastra, despre momentul acela frumos, in care politica inca nu este aliatul sau dusmanul nostru.

E adevarat, insa pentru mine politica a devenit un dat destul de devreme. Eram student, chiar in anul I. M-am inscris sa fac o lucrare la Drept constitutional la profesorul Gruia (dreptul constitutional a fost si marea mea pasiune). Gruia a apreciat-o si m-a facut sa o prezint in fata studentilor, a colegilor mei. Acela a fost, de fapt, si punctul de pornire a Organizatiei Tineretului Universitar National Liberal, al carui presedinte am fost pe urma. Continue reading